- Condiții climatice comuna Dobrovăț, județul Iași


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

PRIMĂRIA --> Home

Condiții climatice comuna Dobrovăț, județul Iași

Teritoriul comunei Dobrovăț are o clima temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vara, deși rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși padurea vastă moderează mult atât gerurile de iarnă, cât și căldurile de vară; umezeala aerului este sporită tot timpul, încât nici secetele nu sunt accentuate.

Principalele caracteristici ale climei comunei Dobrovăț sunt generate de situarea comunei în partea de est a României, în vecinătatea marii câmpii din sud-estul Europei, în cuprinsul Podișului Central-Moldovenesc, având o înalțime a reliefului de 146-416 m altitudine absolută, o întinsă suprafață acoperită cu păduri de foioase(circa 52 % din totalul comunei) și cu o deschidere largă spre sud-est.

Caracterul temperat al climei de aici este dat însa, fără îndoială, și de poziția latitudinală a teritoriului comunei (46°58'N) care face ca la solstițiu de vară razele de soare să cadă pe suprafețele orizontale ale reliefului sub un unghi de 66°, iar la solstițiu de iarnă, când soarele se ridică puțin deasupra orizontului, acest unghi să fie numai de 19°35'. La echinocțiile de primăvară și de toamnă unghiul format de razele solare cu suprafețele orizontale ale rliefului are o valoare de 43°02'- deci încalzirea aerului de deasupra este moderată.

În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestica aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (dupa mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atatea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere climaterică sesizată și de răspândirea vegetației.

În funcție de poziția latitudinală a comunei și de dinamica maselor de aer care circulă pe deasupra teritoriului de la est de Carpați, circulația care produce o anumită înourare a cerului, durata de strălucire a Soarelui pe cer are aici o valoare de 1900 ore anual (circa 43 % din durata anuală posibilă), cu un maxim în perioada caldă a anului (circa 1450 ore) și un minim în perioada rece a anului (500-550 ore), cu alte cuvinte la Dobrovăț se pot înființa panouri solare de captare a energiei termice naturale.

Temperatura aerului are o valoare medie anuală de 8,5-9°, cu un maxim mediu în luna iulie (19,5 °C) și un minim mediu în luna ianuarie (- 3,5 °C). Temperatura cea mai ridicată a aerului a atins +38 °C (în ziua de 10 august 1951), iar temperatura cea mai coborata a atins -31 °C (în noaptea de 20 decembrie 1954).

Pe șesul pârâului Dobrovăț, în perioada rece a anului cu calm atmosferic și cer senin, se produc inversiunile de temperatură ale aerului, din cauză că aerul rece și deci mai greu, de pe dealuri, coboară în șesul larg al pârâului Dobrovăț, unde staționând se răcește și mai tare producand brume și îngheț accentuat, care toamna timpuriu și primăvara târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, când tot șesul pârâului Dobrovăț și majoritatea dealurilor joase au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător.

În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvența și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care suflă dinspre sud-sud-est, care înscriindu-se pe culoarul văii pârâului Dobrovăț își accelerează viteza. Față de situația
dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De
aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot construi centrale eoliene (mori de vânt). Furtunile mari (vara) și viscolele puternice (iarna) au frecvență și intensitate reduse.

Precipitațiile atmosferice au o cantitate medie de 550-650 mm anual, cu un maxim în luna iunie (96 mm) și un minim în luna martie (28,3 mm). Ploile torențiale sunt frecvente spre sfarșitul primăverii și în lunile de vară. Astfel, în luna iulie 1969 a căzut la Dobrovăț o cantitate de 259,4 mm apa (259,4 l/m²)- de peste 2,6 ori cât media lunară - adevarat potop. Ploaia cea mai violentă s-a produs în ziua de 20 august 1972, când în câteva ore au căzut 126 l/m² (aproape dublu cât media lunară multianuală).

Pe altă parte, anii cu căderi de precipitații insuficiente sunt adesea mentionați atât în relatările cetațenilor din localitate, cât și în lucrările de specialitate. Cea mai mare seceta a fost cea din anul 1946. Ea constituie o verigă dintr-un lanț mai vechi (1750,1815, 1873, 1903 si 1907). Seceta din 1946 a avut conscințe extrem de grave pentru că a urmat după alt an, tot secetos, 1945. Anul 1946 a fost sărac în precipitații pentru aproape întreaga țara, deficitul minim de umiditate din sol fiind de 2000 m³ /hectar. Este considerat cel mai secetos an din întreg secolul nostru (în sens meteorologic) pentru că au căzut numai 76 % din precipitațiile anuale (477,1 mm față de 638 mm media pe țara).

Aria cu cel mai mare deficit de umiditate în sol, de peste 400 m³/hectar a cuprins aproape întregul Podiș Moldovenesc, unde este situată și localitatea Dobrovăț. Intensitatea mai mare a secetei s-a datorat deficitului de precipitații, temperaturii ridicate din cursul verii, cu un numar mare de zile tropicale (cu temperaturi de peste 30°) și nopți tropicale (cu peste 20 °C) și cu umezeala relativă a aerului extrem de scazută. Pe întreg teritoriul comunei Dobrovăț recolta a fost compromisă. Grâul nu a mai ajuns la maturitate, iar porumbul s-a depreciat complet înca din perioada iunie-iulie. În intervalul 1963-1972, anul cel mai ploios a fost 1969(812,12 mm), iar cel mai sărac în precipitații a fost anul 1967 (424,3 mm).

Deși secetele sunt fenomene atmosferice obișnuite în raza comunei Dobrovăț, acestea nu sunt prea aspre, pădurea întinsa din apropiere
domolind uscăciunea atmosferei. Ninsorile sunt în general îmbelșugate, iar în unii ani, ca în 1966- zăpada poate ajunge pâna la 2 m grosime și îmbracă tot cuprinsul. Prima zi de înghet se produce în jur de 25 octombrie - 5 noiembrie, iar ultima zi de înghet în jur de 15 martie - 5 aprilie. Stratul de zăpadă durează cu unele întreruperi 75 - 80 de zile pe an. Ploile cu grindină și zilele cu viscol au frecvență redusă. Deși teritoriul comunei Dobrovăț nu este prea întins, variația în înalțime a reliefului și fragmentarea lui determină o însemnata diferențiere climatică. De aceea aici se pot ușor delimita câteva tipuri de climat și anume:
•    climatul dealurilor înalte, relieful mai înalt de 300 m altitudine absolută, unde temperatura aerului este cea mai coborată (8,5 °C medie anuală), precipitațiile sunt în jur de 650 mm anual, iar umezeala relativă a aerului este în jur de 78 - 82 % anual;
•    climatul dealurilor joase (între 200 și 300 m altitudine absolută) cu temperatura aerului în jur de 9 °C media anuală, precipitațiile atmosferice ceva mai puține (550 mm anual) și umezeala relativă de 75 % anual;
•    climatul șesului Dobrovăț cu frecvente inversiuni de temperatură ale aerului în perioada rece a anului și cu umezeala relativă a aerului sporită de evaporarea apei pârâului Dobrovăț și a terenurilor cu gârle și băltiri.

În cuprinsul dealurilor înalte și mai ales a celor joase, se formează așa numitele climate locale de versanți, însoriți, cei cu expunere spre sud, sud-est și sud-vest și versanții slab însoriți, cei cu expunere spre nord, nord-est și nord-vest, primii versanți având un climat mai cald iar ceilalți versanți au un climat mai răcoros. Prin caracteristicile sale, clima din cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfașurării unei activitați economice intense tot timpul anului.


Foto
Comuna Dobrovăț, județul Iași

Vizualizari: 57
Data creare: 21-02-2019 22:51:35

Prezentare localitatea Dobrovăț, județul Iași

Comuna DobrovățComuna Dobrovat se află la marginea de sud a județului Iași, la limita cu județul Vaslui, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc - subunitate a Podișului Moldovei.